Gesturi mici venite din suflet

Chiar daca am scris deja un articol la provocarea lui Constantin ,am ramas totusi pe ganduri si am realizat ca nu fac multe pentru ceilalti si m-am tot gandit cum as putea sa bucur oamenii,cum as putea sa fac ,ca un gest de-al meu sa aduca zambetul pe fata cuiva.

 Asa ca am scos din sifonerul copiiilor toate hainutele care le ramasesera mici,le-am spalat ,le-am calcat ,va spun sincer ca de obicei le aruncam la tomberon daca nu le mai veneau,indiferent de starea lor si am mers la o familie saraca dar cu multi copiii de la mine din sat si le-am daruit.De obicei cand treceam prin dreptul casei lor si vedeam multimea aceea de copiii ii judecam pe acei parinti si ma gandeam ca nu au ce sa le dea sa manance si tot mai fac alti copiii,acum pentru prima data nu i-am mai judecat ci am vrut sa-i bucur ,le-am dus si produse de ingrijire,pasta de dinti cu periute,cateva sapunuri,pana si premergatorul fetitei mele si mi-am luat si copiii sa vada ca nu toti copiii au de toate ,sa constientizeze ca sunt norocosi ca au parinti care se chinuie sa le ofere tot ce-si doresc.Ce bucurosi erau cei mici... ma saluta de cate ori trec pe acolo.

  Ma bucur de aceasta realizare si promit de acum sa ajut atat cat pot,pentru ca nici noi nu avem bani pusi deoparte ci traim de la un salariu la altul,dar nu asta conteaza ci gestul in sine.