Cred ca aveam vreo 7 ani,era inainte de Revolutia din 1989,cand impreuna cu alti copiii,am inceput sa colindam campurile din preajma satucului nostru.
Am intrat toti intr-un lan de grau si ne-am asezat cu fata in sus privind cerul superb de deasupra noastra,dupa vreo 10 minute un copil a dat alarma,aparuse cineva de la paza cu o sareta si un bici si astepta sa ne identifice.
Am rupt-o la fuga toti,cum eram cea mai mica,am ramas in urma si m-a prins dar nu am spus un cuvant despre ceilalti copiii,i-am spus doar ca nu-i cunosteam.
Tatal meu a primit atunci o amenda cat salariul meu,dar nu s-a suparat pe mine,mi-a spus doar ca e ok sa fii altfel,sa nu fii la fel ca ceilalti chiar daca esti pedepsit pentru asta.Aceste cuvinte mi-au dat curaj in viata.
Mircea Hodarnau lanseaza pe 17 mai 2014,la ora 12,la Casa Gazelor Naturale Medias,cartea ,,Sperante pe cartela,, care cuprinde astfel de povesti din vremea comunistilor.De abia astept sa o citesc!
blog despre orice-iubire,viata,casatorie,credinta,copiii,pasiuni,dorinte,fericire,impliniri,realizari,frumusete,tinerete si batranete,poezie,filme,despre lucruri optimiste in general
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu